Hunedoara - Judetul Hunedoara

Municipiul Hunedoara se afla in judetul cu acelasi nume, asezat pe cursul mijlociu al raului Mures. Judetul este compus dintr-un numar de 7 municipii, 7 orase si 55 de comune. Ocupa o mare suprafata pe teritoriul judetului fiind atestat documentar din anul 1265, cu numele Hungnod. A avut o importanta majora in istoria Romaniei.

Arheologii au descoperit in urma cercetarilor facute in zona ca aceasta localitate a fost intens populata inca din epoca pietrei,a fierului si a bronzului. Primele zone locuite fiind cele de la confluienta raurilor Cerna si Zlasti. S-au descoperit tezaure monetare din vremea dacilor, monede de tip republican din timpul romanilor,folosite in perioada 183 I.Hr.- sec III, fapt care arata contactele economice dintre cele doua civilizatii: daca si romana.

Bogatiile  zacamintelor  de fier au facut atractiva aceasta zona a tarii inca din cele mai vechi timpuri. Documente scrise atesta ca in 1409 regele Ungariei, Sigismund de Luxemburg daruieste intinse teritorii si innobileaza pentru eroice fapte militare pe cneazul Voicu din Cincis si pe fiul acestuia. Iancu, fiul cneazului Voicu construieste un turn de aparare in aceasta zona, perioada in care Hunedoara cunoaste o puternica inflorire economica si culturala. Matei Corvin, fiul lui Iancu va continua modernizarea acelui turn, construind o aripa ce-i poarta numele. Pe una dintre ferestre se afla inscris anul 1622, anul in care se construieste aripa Bethlen a castelului. In timpul lui Matei Corvin Hunedoara cunoaste o puternica dezvoltare, care a decazut odata cu moartea acestuia. Inabusirea rascoalei taraneasti din anul 1514 condusa de Gh.Doja transforma castelul in loc de detentie pentru taranii rasculati. Sfarsitul sec.XIX aduce cu sine construirea unor biserici in localitatile Cerna, Plosca, Cincis , pe langa care au aparut scoli de diaconi.

Dupa al doilea razboi mondial industria a cunoscut o dezvoltare fara precedent, la baza fiind industria metalurgica. Atragerea fortei de munca numeroase a generat extinderea orasului cu cartiere noi si blocuri. Si in prezent zona are un caracter puternic industrial: siderurgie, exploatarea lemnului, industria usoara si alimentara. Un salt demografic se observa in anul 1992 cand populatia era de 81.337 locuitori. In anul 2002 s-a observat o scadere a numarului de locuitori la 71.380.

OBIECTIVE ETNOGRAFICE

Hunedoara se bucura de un bogat potential turistic reprezentat atat prin zone geografice de o rara frumusete, cat si prin constructiile realizate de-a lungul timpului.

Zonele turistice remarcabile din acest oras si din imprejurimi poate fi impartit in cinci zone de interes national si international:

Tinutul Padurenilor- este un platou inalt, scaldat de o parte de valea Muresului si imprejmuit la nord de zonele nelocuite ale muntilor Poiana Ruscai. Acest tinut greu accesibil este compus din sapte comune si cinci sate in care s-a pastrat nestirbita traditia populara transmisa din generatie in generatie; atrage turistii prin conditiile naturale specifice. Cei cativa locuitori ai tinutului se ocupa cu agricultura, prelucrarea lemnului- arhitectura caselor fiind deosebita si extragerea minereului de fier, meserie pastrata din timpuri stravechi. Anual in luna august se organizeaza un festival de folclor ce poarta numele cunoscutului solist de muzica populara, Dragan Muntean ce-si avea obarsia in aceste locuri. Principala cale de acces o reprezinta drumul judetean E 687 prin localitatea Ghelar.

Tara Zarandului- se intinde pe teritoriul a trei judete: Hunedoara, Arad, Alba si este situata pe versantul vestic al Muntilor Apuseni, intretaiat de Crisul Alb. Impresionanta prin istoria ei  este localitatea Tebea, numita si "panteonul motilor". Cimitirul in care se odihneste Avram Iancu din anul 1872 si biserica ortodoxa cu o vechime istorica sunt punte de atractie importante. Muzeul aurului de la Brad,unul dintre putinele muzee din lume in care exponate din aur masiv,cristalizat atrage vizitatorii. Tara motilor, cum i se mai spune, reprezinta un centru de cultura si etnografic pastrat nealterat de-a lungul timpului, recunoscuta fiind manifestarea specifica Targul de fete de pe muntele Gaina.

Valea Muresului- cuprinde periferia Muntilor Calimani si depresiunile formate de munti. In aceste asezari predomina gospodariile simple, cu pridvor, fara etaj, construite in mare parte din lemn acoperite cu sindrila.Portile in schimb poarta maiestria artizanilor populari pe care de cele mai multe ori este scris numele gospodarului care locuieste acolo. Asezarea constituie un punct de plecare pentru turistii care vor sa strabata zona turistica a Muntilor Calimani.

Tara Hategului- se intinde pe valea Streiului, pana la confluienta acestuia cu raul Mures. Loc in care arheologii au descoperit fosile de dinozauri, poarta incarcatura istoriei la tot pasul. In satul Ohaba-Ponor au fost descoperite urme ale prezentei omului din paleoliticul superior.la limita vestica a asezarii se intinde localitatea Tapae, loc al bataliei decisive dintre daci si romani; gasindu-se aici urme ale fortificatiilor dacice din acea perioada istorica.In Tara hategului se afla primele si cele mai vechi biserici de piatra romanesti construite din secXIII-XIV. Principalul obiectiv al asezarii il constituie barajul de la Gura Apei situat in Parcul National Retezat.Alte elemente specifice sunt:muzica traditionala "hategana" si bucataria specifica reprezentata prin carnaciorii picanti din carne de oaie si/ori capra, denumiti "virşli".

Valea Jiului- este o depresiune intramontana pe valea Jiului, al carei nume il poarta. Zona este cunoscuta pentru minele sale de huila, indelung exploatate. Peisajul mirific al Carpatilor Meridionali te imbie la turism si daruieste tuturor o atmosfera linistita, aer curat si paduri de o rara frumusete.

Ruinele fortificatiilor Sarmisegetusei Regia, fosta capitala a Daciei, se afla la Gradiste, langa Hunedoara, in Muntii Orastiei.

CAI DE ACCES
Rutier:Principala cale de acces este DN7 care strabate partea de vest a Transilvaniei. Un alt drum national este cel care traverseaza defileul vaii Jiului, DN66
Cale ferata:Magistrala 200 ce face legatura pe ruta: Brasov- Simeria-Arad-Curtici; magistrala 202 cu legaturi pe ruta: Simeria-Petrosani-Filiasi