Vatra Dornei - Judetul Suceava

Municipiul Vatra Dornei este amplasat in judetul Suceava, la confluienta dintre Bistrita Aurie cu cel mai important afluient, Dorna. Atestarea sa documentara se face la mijlocul sec XVI, in anul 1640, cand se precizeaza existenta unei localitati infloritoare, Dorna. Situata la mijlocul drumurilor comerciale din acea vreme dintre Moldova si Transilvania, Dorna cunoaste o inflorire economica. Existenta unor ruine ale caror provenienta este descoperita de arheologi, atesta ca in localitatea Vatra  Dornei , la poalele muntelui Barnarelului a existat un schit, ce marcheaza centrul localitatii de astazi. Documente istorice arata ca domnitorul Moldovei, Aron Voda, fixeaza straji prin care fixeaza hotarul dintre Tara Dornelor si Transilvania in anul 1592-1595.

Localitate aflata in depresiunea dintre versantii nordici si versantii centrali ai Carpatilor Orientali orasul se bucura de o clima blanda pe tot parcursul anului, reprezentata de veri racoroase si ierni molcome. Stratul de zapada este destul de mare astfel fiind un loc propice practicarii sporturilor de iarna.

Orasul Vatra Dornei este un alt loc in care frumusetea peisajului montan te atrage prin privelisti de vis atmosfera fiind bogata in aerosoli si esente volatile de brad. Aici veti descoperi apele minerale recunoscute deja pentru calitatile lor terapeutice. Veche statiune balneo-climaterica, Vatra Dornei ofera vizitatorilor pe langa izvoarele cu ape minerale si linistea mult dorita precum si aerul ozonat de munte ; la confluienta Bistritei Aurii cu Dorna, intro frumoasa depresiune tecto-vulcanica din Carpatii Orientali, denumita si "Tara Dornelor". Vatra Dornei este un centru de insemnatate nationala pentru procedurile terapeutice avand la dispozitie o gama diversa de instalatii pentru : bai cu apa minerala incalzita, impachetari cu namol, fizioterapie si pneumoterapie, mofete, buvete cu apa minerala, sauna si Sali de gimnastica medicala. Vatra Dornei este mentionata ca asezare inca de la finele sec. XVI si ca stabiliment balnear din 1845. Legenda spune ca denumirea localitatii i-a fost data de Dragos Voda, descalecatorul, in amintirea unei frumoase pastorite din aceste locuri. Aceasta "Perla a Bucovinei" ofera un cadru propice drumetiei, fiind un punct de plecare in excursii in Muntii Ousoru, Calimani, Pietrosu Bistritei, Giumalau. In acest oras puteti vizita Muzeul de Arta Populara.

In depresiune Dornelor exista peste 40 de izvoare cu apa minerala carbogazoasa aparute in zona de contact a apei cu vulcanitele neogene. Asemenea izvoare se gasesc si in Neagra sarului, Saru Dornei, Poiana Negri, Poiana Stampei, Dornisoara, localitati mici, dar calitatea apei este remarcabila.

Aceste locuri pitoresti se remarca si prin cateva plante, desemnate monumente ale naturii : Stejarul din Cajvana (500 de ani) ; Stejarul din Botosana(350 de ani) ; ulmii de la Campulung Moldovenesc(500 de ani). Langa acestea se adauga o serie de rezervatii forestiere : Codrul multisecular de la Slatioara ; Padurea multiseculara din masivul Giumalau ; Padurea de la Zamostea ; Tinovul mare de la Poiana Stampei si Saru Dornei.

Daca vei strabate locurile pe sosea, vei gasi case cu o arhitectura aparte. Oameni priceputi in arta lemnului au incrustat in locuintele lor maiestria si frumusetea modelelor populare de pe iile cusute de femei. Mestesugurile specifice si-au urmat cursul firesc, pastrate din generatie in generatie. Si acum veti gasi femei care incondeiaza oua cu o maiestrie care a ajuns deja cunoscuta in Europa ; si acum veti descoperi misterul oalelor si obiectelor de ceramica neagra de la Marginea (situata la 10 km de Radauti) pastrata de oamenii locului. Renumit centru de ceramica neagra lustruita cu piatra, tehnica preluata de la geto-daci si care dovedeste continuitatea populatiei autohtone in regiune. Sunt localitati mici in care arta populara te uimeste cu felul in care este transpusa in obiecte de artizanat. Putem aminti in aceasta paleta de localitati : Dorna, cu arhitectura specific bucovineana cu frumoase decoratii exterioare cu motive florale sau geometrice, Ciocanesti, renumita prin covoarele care se tes aici, Vama, unde se confectioneaza frumoase cojoace si pieptare,Fundu Moldovei, centru de constructie a instrumentelor populare si prelucrare artistica a lemnului, Arbore cu scoartele si stergarele pe care le tes femeile pastrand tehnica traditionala, Carlibaba renumita prin pastrarea portului popular stravechi. O indeletnicire veche, plutaritul pe apa Bistritei, este si acum pastrata din generatie in generatie, motiv pentru care se organizeaza in comuna Ciocanesti Festivalul National al Pastravului, devenit deja un brand pentru Bucovina. In aceeasi gama se inscriu : Festivalul Oualor Incondeiate si Festivalul Obiceiurilor de Iarna.