|
Domul Romano Catolic | Un obiectiv turistic ce nu trebuie lasat nevizitat |
|
|
|
|
Despre Cazare
CazareSinaia Baile Olanesti Baile Govora Voineasa Cozia Caciulata Calimanesti Albac Arieseni Vartop Moneasa Transfagarasan Slanic Moldova Baile Felix Sarata Monteoru Baile Herculane Poiana Brasov Bran Barajul Cernei Mamaia Eforie Nord Eforie Sud Costinesti Neptun Jupiter Venus Saturn Mangalia Balvanyos Baile Harghita Baile Tusnad Borsa Sighisoara Sovata Baile Homorod Ocna Sibiului Horezu Baraj Zetea Intorsura Buzaului Lacu Rosu Vatra Dornei Geoagiu Bai Slanic Bazna Amara Praid Moldovita Frasin Gura Humorului Sadova Vama Voronet Fundu Moldovei Busteni Abrud Toplita Varatec Sangeorz Bai Sucevita Pojorata Odorheiu Secuiesc Gheorgheni Estelnic Covasna Campulung Moldovenesc Borsec Muntii CeahlauTrasee CeahlauTrasee CiucasPoze CeahlauPiatra NeamtMuntele CeahlauCheile BicazuluiCastelul PelesCabana Bicaz
|
Domul Romano-Catolic | o atractie turistica importanta a orasului TimisoaraDomul Romano-Catolic
din Timisoara este catedrala Episcopiei romano-catolice din localitate.
Amplasata in centrul orasului, in piata, reprezinta nu numai un edificiu
reprezentativ pentru oras, dar si locul de intalnire a oamenilor de confesiune
romano-catolica si nu numai. Constructia a fost ridicata in doua etape. In anul
1736 odata cu mutarea episcopiei de la Cenad la Timisoara a fost inceputa
constructia sub grija si ochiul atent al unui arhitect vienez, Fisher von
Erlach care a realizat planul cladirii in forma de cruce dubla. Cu el au lucrat
maestri :Kaspar Dissel, Johan Lechner si Teodor Kostka. In prima etapa se
realizeaza altarul principal in forma circulara ce este compus dintr-o nava
centrala flancata de altare laterale, transept, galeria corului si sacristii.
Altarul principal este flancat de statuile aurite reprezentand-o pe Sf.Theresa
de Avilla si pe Carol Borromeu. Acelasi pictor vienez, Mihail Unterberger, a
realizat si heruvimii care flancheaza tabernacolul si reprezentarea picturala a
lui Sf.Gheorghe, patronul catedralei. Aceste lucrari artistice care impodobesc
interiorul domului au fost realizate in anul 1754, cand se finalizeaza prima
parte a constructiei. Constructia se va
imbunatati si amplifica in anul 1768. De atunci dateaza cele 6 altare laterale,
amvonul, ferestrele cu vitralii, oratoriul. Tablourile de pe altarele laterale
au fost realizate de catre pictorul Johann Nepomuk Schopf, iar mobilierul
liturgic si celelalte constructii interioare se realizeaza cu mesteri locali,
sositi odata cu armata in noua provincie. Pe ansamblul altarelor sunt redate
importante scene biblice : "Cina cea de
taina" realizata cu un spect scenografic ; statuile virtutilor teologale "Speranta" (cu ancora) si "Credinta"(cu crucea)de o parte si de alta a
acestuia. Altarul pereche din partea stanga reprezinta scena rastignirii lui
Iisus incadrat de statuile Mariei si a evanghelistului Ioan, realizate in
marime naturala. Pe altarele laterale mediane tabloul votiv "Maria in vizita
la Elisabeta" si "Moartea sfantului Iosif". In interior se observa o alternanta
a motivelor sculpturale intre coloane si pilastri decorati cu ghirlande de
trandafiri. A treia pereche de altare il reprezinta pe Sf.Ioan Nepomuk, iar in
dreapta este reprezentata Ciuma, flagelul crunt care a lovit populatia in
sec.XVIII. Deasupra altarelor, sunt
realizati ingeri in miscare, Sf.Elisabeta si Sf.Zaharia care coboara pe
rampanti. Tratarea plastica a sculpturilor si iesirea din cadrul stramt
reprezinta noutati arhitectonice care vor fi preluate si in constructia altor
biserici catolice din zona Banatului. Plastica
exterioara este sobra, robusta si marcata de doua turnuri cu decoratii
sculpturale la incadramentele ferestrelor. Ambele fatade sunt impodobite cu
pilastri cu capitele in stil ionic.Constructia domului se incheie in anul 1774
si a ramas pana astazi un asezamant teologic remarcabil in Timisoara si in zona
Banatului. Accesul in
Timisoara se face pe trasee rutiere modernizate din toate colturile tarii.
Traseele feroviare sunt accesibile din toate zonele tarii, Timisoara fiind un
important centru feroviar. |
|
|
|
|
|
|