Pestera Ialomitei | Obiectiv tursitic Muntii Bucegi

Pestera Ialomitei se afla in Muntii Bucegi pe versantul drept al Cheilor Ialomitei la o altitudine de 1.530m.

Gura pesterii, in forma elipsoidala se afla la 18 m deasupra fundului vaii sapate de rau.Se desfasoara pe un singur nivel, pe o lungime de 480m dintre care 80 nu sunt accesibili turistilor.

Pestera este formata dintr-un sir de grote si sali care poarta diferite nume. Intr-una dintre Sali o stalactita se aseamana cu un dinte uman, motiv pentru care zona este denumita" La Dinte".

Prima grota poarta numele "Mihnea cel Rau ", cel care a construit aici primul schit din lemn.Urmeaza galeria Pasaj, care te conduce in grota lui " Decebal" ; grota "Sf.Maria" (al carei nume vine de la o stalagmita ce se aseamana cu o statuie).Pentru a ajunge la ea trebuie sa treci peste niste bolovani mari si umezi. O alta galerie te duce la grota numita " La Raspantie " ; urmeaza grota "La Lacuri". Din "Grota Ursilor"  se deschide galeria" Fundul Pesterii" , inalta de 2 m , dupa care urmeaza "Galeria Apelor" pe unde curge Raul Pesterii. Urmatorul popas al turistilor este la "Altar", loc in care stalactitele formeaza o perdea ce da impresia unui altar de biserica. Oamenii au pus aici o cruce. Este ultimul loc pentru a fi vizitat de turisti.

In interior umezeala este abundenta generata de picaturile de apa care se scurg de pe stalactite. Exceptie face doar Grota Ursilor care are solul uscat si bolovanos. Stancile sunt acoperite cu un strat de apa si mal care le fac destul de greu accesibile. Prin galerii si grote sunt poduri si scari din lemn care permit trecerea si vizitarea pesterii ; uneori  scandurile lipsa, face destul de greu de parcurs traseul. Spatiile sunt uneori atat de inguste cand ajungi spre Altar, incat permit doar trecerea unei singure persoane, fara ruxac in spate. Sunt locuri in care trecerea se poate face pe podete de lemn, deplasandu-te cu " mersul piticului" . Galeria principala, sala mare, este umeda si strajuita de pereti scortosi, in care apa a sapat de-a lungul timpului.Pestera este electrificata pana in zona numita "Altar", dand posibilitate turistilor sa vada stancile si peretii pe alocuri cu muschi care dau nuante verzui peretilor de stanca.

In fata intrarii in pestera este Manastirea Pestera Ialomitei, construita in anul 1996, pe urmele unui schit ce data din sec XVI, construit de Mihnea cel Rau care si-a adapostit oastea in pestera.. Multe legende circula de-a lungul timpului : ca acum 200 de ani a fost schitul unui calugar, ca s-ar fi adapostit aici ursii