Pestera Muierii sau Pestera Muierilor | Un obiectiv turistic important din Baia de Fier judetul Gorj

In depresiunea Getica a Olteniei, in Judetul Gorj se afla Pastera Muierii sau Pestera Muierilor in comuna Baia de Fier.

Pestera are o existenta milenara, fiind sapata in rocile de calcar de-a lungul timpului de Raul Galbena, pe marginea sudica a Masivului Parang.

O atestare a vechimii acestei pesteri o confirma descoperirea unui text scris in limba romana pe o bucata de argila si datat in anul 176 d.Hr.Acel text vorbea despre o ofranda adusa unui zeu al fertilitatii dupa razboaiele dezastruoase din 102-106, cand murisera foarte multi barbati. Numele pesterii se trage de la faptul ca reprezenta un loc ferit, nedescoperit de vrajmasi, unde se retrageau femeile si copii in timp de razboaie.

Pestera sapata in calcar are o lungime de aprox.3.600m si este dispusa pe 4 nivele.

Nivelul inferior, impartit in doua sectoare : sectorul de nord 1.500m si sectorul de sud 800m, este destinat cercetatorilor, constituind rezervatia speologica. Primul nivel situat la 40m inaltime are lungimea de 573m, langa care s-a construit o retea de diverticule este amenajat si destinat turistilor.

Atractiile pesterii sunt numeroase, motiv pentru care este una dintre cele mai vizitate de catre turistii romani si straini. Daca patrudem prin gura nordica de intrare, dupa 20m se ajunge intr-o zona in care stalactitele care orneaza tavanul in masa compacta par in lumina reflectoarelor adevarate tuburi de orga.

Strabatand galeria principala ajungem intr-un spatiu asemanator unei cupole gotice in care de-a lungul vremii calcita s-a contopit intr-o formatiune interesanta, dand numele incaperii - Domul Mic. Arcadele sustinute de coloane imense formeaza spatiul denumit Sala Altarului. Urmeaza Valul Altarului, Amvonul si Candelabrul Mare, denumiri sugerate de asemanarea formatiunilor calcaroase cu acestea.

Scurgerile de oxid de fier au generat in pestera o formatiune ce poarta numele Stanca Insangerata, o dantelarie inegalabila. In Cupola inalta a pesterii, de cca.17m intalnim adapostita o colonie de lilieci . Picaturile de apa ce cad din tavan emit in linistea din pestera un sunet ca cel al unui clopotel de argint.In acest spatiu cercetatorii au descoperit existenta unor nevertebrate inferioare ce compun o fauna cavernicola.

In sala spatioasa ce se deschide privirilor, denumita Bazinele Mari este reconstituit scheletul unui urs de grota ce se adapostea aici in epoca paleolitica. Podeaua pesterii prezinta numeroase bazinete care primavara formeaza ochiuri de apa. Plafonul coboara foarte abrupt lasand loc apoi unei alte formatiuni carstice denumita Cascadele Impietrite. Aceasta denumire a primit-o de la calcita alba cu dare cenusii asemanatoare unor valuri. Patruns in sala spatioasa in care o formatiune carstica are aspectul unui turc ce poarta un fes - Sala Turcului, esti uimit de stalagmitele uriase, domurile si stalactitele ce cad din tavan cu forme ciudate, denumite simbolic : Mos Craciun, Dropia, Cadana, Uliul Ranit. Alte formatiuni ce au devenit puncte de atractie sunt : Valul Muierii, Dantela de Piatra, Poarta care formeaza intrarea in Sala Perlelor. In acest loc, pe un pat imaculat de calcita sunt presarate ochiuri de apa care stralucesc in lumina reflectoarelor- de aici si denumirea acestui loc. Pe ultima scara metalica  se ajunge in Sala Musteriana unde argeologii au descoperit numeroase obiecte de cultura , dovezi ale existentei omului in aceste locuri inca dinaintea erei noastre. Revenind in galeria superioara se observa un cos mare ce are legatura cu exteriorul, folosit in antichitate de cei ce se adaposteau in vremuri potrivnice.

Pentru a ajunge la Pestera Muierii (cel mai vizitat obiectiv turistic) cu autoturismul pe DN 67 pe ruta Tg.Jiu- Ramnicu Valcea si dupa 47km ajungi la marginea sudica a Masivului Parang. Aceasta este prima pestera electrificata din tara, in anul 1965.