Pestera Polovragi sau Pestera lui Pahomie

In depresiunea Olteniei, judetul Gorj intre localitatile Horezu si Baia de Fier se afla Pestera Polovragi, in comuna cu acelasi nume.

Raul Oltet a sapat in calcar de-a lungul mileniilor formatiunea carstica ce se afla intre Muntii Capatanii si Muntii Parang. Cunoscuta si sub numele de Pestera lui Pahomie, Pestera Polovragi este situata pe malul stang al Oltetului, la altitudinea de 670m.

Cu o toponimie particulara numele localitatii a generat multe interpretari.

Dupa Ghenadie Enacheanu ar avea o rezonanta greceasca insemnand "mult stancoasa" ;dupa afirmatiile lui Iorgu Iordan ar insemna intr-o denumire slava "vale cu dealuri rapoase " ; iar altii au pus denumirea pe seama unei plante medicinale, polovraga.

Pestera este sapata de un vechi meandru subteran al Oltetului la 200m de intrarea in chei. Pestera Polovragi se intinde pe o distanta de 9000m, cu o galerie principala orizontala din care se desprind culuare laterale si contine trei sectoare.Traseul destinat turistilor este de aprox. 800m si este partial luminat.

Primul sector se intinde de la intrarea in pestera pana la Culoarul Stalpului, zona electrificata din anul 1984, de unde se desprind doua culoare laterale mai mici.Cel din dreapta este populat cu lilieci de unde ii vine si numele "Culoarul Liliecilor". De aici se deschid alte culoare mai mici unde abunda scurgerile din tavan, hornurile si tavanele impodobite cu calcita. Daca latimea ramane relativ constanta - 10m, inaltimea variaza intre2-8m. Al doilea sector denumit Sectorul Ogiva, se intinde intre Culoarul Stalpului si Culoarul Sufocant pe distanta de aprox.400m. Pe acest sector latimea galeriei este constanta in timp ce inaltimea variaza intre 0,5-2m. Ultimul sector se intinde de la Culoarul Sufocant pana la capatul nordic al galeriei. Inaltimea se reduce treptat si formatiunile stalagmitice sunt mai numeroase spre capatul pesterii ce se termina cu un sorb colmatat. In aceasta portiune se remarca o sinuozitate accestuata a traseului si au loc numeroase prabusiri de calcar.

In interior formele pe care le-au luat stalagtitele si stalagmitele in decursul zecilor de ani de existenta intruchipeaza forme diverse asemanatoare cu un sarpe, un elefant, un vultur si chiar o intruchipare numita " Moartea cu coasa". Legenda locului spune ca aici ar fi trait Zamolxe, zeul dacilor, iar stalagtitele si stalagmitele reprezinta lacrimile lui in urma cuceririi Daciei de catre romani. Legenda se bazeaza pe descoperirea unor urme ale unei vechi cetati dacice pe platoul de deasupra pesterii.

Pestera este relativ calda, umeda si lipsita de curenti de aer, spatiu potrivit coloniei de lilieci, singura din pestera. Acest fenomen natural carstic mult mai sarac sub aspect biospeologic este un spatiu interesant peisagistic si geomorfic.

Traseul care duce la Pestera Polovragi este usor de strabatut pe DN 67, ruta Tg.Jiu - Ramnicu Valcea sau DJ 665 desprins din DN 67 pe ruta Horezu- Vaideeni-Polovragi-Novaci- Bumbesti Jiu. Soseaua modernizata se opreste la Manastirea Polovragi de unde pe un drum forestier de 1km se ajunge la pestera a carei intrare este la Cheile Oltetului.